miercuri, 30 octombrie 2013

Ce e de facut cu toata aceasta intelepciune?

Asa. Vorbesc dupa 2-3 ani de absenta din partea mea cu un fost iubit (daca pot sa-l numesc asa dupa o pseudo-relatie de o luna sau doua) de cand aveam 18 ani. Varsta mea incepe acum cu 3, ca sa stim despre ce e vorba. Si ce-mi spune? Imi spune ca acum 4 sau 5 ani, cand m-a vizitat el intr-un week-end, venise cu ganduri pasnice si intentii declarate pe termen lung (de care eu nu-mi amintesc nici schingiuita) iar eu l-am refuzat.
Nu, nu, nu, stai sa redau textual ce pretinde ca i-am facut: "mi-ai futut directia"!!!
Ceeee?
Mai mult, evenimentul ala l-a facut sa revina la o relatie d'aia in episoade care acum totalizeaza 10 ani frumosh'. 10 ani! Frumosh'!
Si io ce-ar trebui sa fac? Sa ma intorc in timp si sa inteleg ce-mi transmitea el acolo n'est pas possible. Si chiar daca ar fi, la vremea aia eram turbat de indragostita de cu totul altcineva. Sa ii ofer acum o raza de speranta sau orice alt cliseu de acest gen, de asemenea pas possible, nu ma bag in menajul lui.
Sa ma simt vinovata pentru ce i-am facut? Ha, ha, m-am lasat de asta acu' vreo juma' de an.
Dragule, n-am pierdut nimic in timpul asta. Nici eu, nici tu. Ba chiar am castigat lucruri esentiale. Asa trebuia sa fie. O sa vezi.

Un comentariu:

Ambasadoarea spunea...

Ma bucur teribil ca scrii. Ia, hai, tema, scrie in fiecare seara, si 2 randuri, nu conteaza, timp de 21 de zile. Stii doar, de atat are nevoie creierul ca sa invete un obicei :D