marți, 8 decembrie 2009

Fuck Christmas fever!

Îmi vine să ofer multe cadouri, să-mi cer iertare pentru orice, să îmbrăţişez oamenii şi să le spun că-i iubesc. Vreau ca cei de lângă mine să ştie că-i iubesc, să mă ierte şi să se bucure. Vreau să fie fericiţi cu sau fără mine.
Îmi vine să-mi decorez casa cu roşu şi verde şi să aprind ici-colo câte o lumânare ca să răspândească lumina aia aurie, caldă şi să mă cuibăresc într-o pătură pufoasă, cu un pisoi în braţe şi să văd a mia oară "Sleepless in Seattle" sau cine ştie ce alt film greţoso-juicy.
Îmi vine să-i cumpăr lui ceva şi să-i trimit un colet anonim. Vreau să se bucure. Să fie surprins şi să se bucure. Oare ar şti că-i de la mine? Ar şti pe naiba! Oare lui i-a trecut prin cap, măcar pentru o secundă, să mă bucure pe mine în vreun fel? Nope, don't think so!
Şi dacă ar fi să mă despart mâine de cineva, oare aş fi împăcată cu felul în care m-am purtat, oare şi-ar aminti de mine ca de un om bun?
Ei, poftim! De unde naiba mi-au venit întrebările astea si de ce nu mă lasă spiritul Crăciunului (sau cum s-o numi din punct de vedere clinic deviaţia asta) în pace?
Până la aflarea răspunsurilor la întrebările de mai sus, mesajul meu e ăsta: All is full of love!

2 comentarii:

Ambasadoarea spunea...

O, da, honey, tu culca-te si raman eu sa veghez la somnul tau:) Iar maine efectul "drogurilor" va fi trecut deja si totul va fi rozuliu si pufos cum si trebuie!

dramaqueen spunea...

Bine, hon, ma bazez pe tine sa restabilesti ordinea in univers si sa aliniezi astrele in asa hal incat maine sa fie totul bine. Visi plăcuti! :))